Navigation Menu+

Cine câștigă

Posted on Oct 27, 2017 by in NOIpovești | 0 comments

Scrisă de MONICA PATRICIU
Ilustrată de Irina Dima
Drepturi de autorToate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă și cu niciun fel de mijloace fără acordul în scris al autorului.
__________

Share

 

Alina tocmai a împlinit zece ani. E un copil vesel și lipsit de griji. Îi place să râdă, să se joace, să cânte, să țopăie, să asculte muzică, să se îmbrace cu haine cât mai colorate, să facă prăjituri și are o mulțime de prieteni. Și tot ea are o expresie favorită, pe care o tot repetă. Nu-și amintește de la cine a împrumutat-o, știe doar că-i place și o folosește destul de des. “Să nu ne stresăm. Mai bine să ne bucurăm!”

Pe la trei, patru ani Alina a primit în dar de la Moș Crăciun un aragaz de jucărie și un set de cratițe. Cadoul i-a plăcut mult. Fetița s-a jucat cât s-a jucat, și apoi a început s-o ajute pe mama în bucătărie. Uneori gătește singură fiindcă vrea să-și surprindă părinții cu ceva bun. Cu un chec, cu o tartă sau cu o plăcintă. Pornește de la niște rețete vechi, în care totul e explicat cu lux de amănunte, rețetele din caietul cu foi îngălbenite și cam pătate, moștenit de la mama mamei, o bunică pe care n-a cunoscut-o. Experimentează adăugând de fiecare dată un ingredient neașteptat, fiindcă pentru ea a face diverse feluri de mâncare e tot un fel de joc.

Miruna are aproape 12 ani, a crescut mult în ultimele luni, e slăbuță și destul de tăcută. Își face destul de greu prieteni și cel mai mult îi place să stea în camera ei și să citească. În unele zile, mai ales atunci când e în vacanță și are timp liber, își pune un șorț, asta e una dintre regulile casei lor, impusă de bunica pentru care e important să-ți protejezi hainele atunci când gătești, chiar și hainele de casă trebuie să fie curate și fără pete, și o ajută pe bunica în bucătărie. E locul în care bunica muncește ore-n șir în fiecare zi, cu excepția duminicii.

–  M-am săturat de gătit, dar uite că n-am ce face. Trebuie să mâncăm. Și nu o dată. De trei ori pe zi, cel puțin. Și dacă vrem să fim sănătoși, trebuie să mâncăm bine. Mâncare proaspătă și bine gătită. Miruna poți să-mi spui ce caut eu în cămară? De ce am venit aici? Habar n-am. Iar am uitat. Of, of, și iar of. Am îmbătrânit de tot. Ce-am vrut să spun? Gata, știu. Eu cred că o să vină o vreme când o să te saturi și tu de gătit. Ai să vezi, o să-ți amintești cuvintele mele și ai să-mi dai dreptate. Dar până atunci mai e mult și bine, repetă bunica învârtindu-se de colo colo. Miruna o ascultă și n-o contrazice, deși ea crede că de citit și de gătit n-o să se sature niciodată.

Alina și Miruna fac cunoștință abia atunci când, din întâmplare, participă la un concurs de gătit, organizat cu ocazia deschiderii unui mall. La început e mare îmbulzeală, sunt acolo o grămadă de copii însoțiți de frați, de părinți și de bunici. Toți râd și vorbesc tare așa că e o mare hărmălaie. Treptat majoritatea sunt eliminați din concurs și în lupta pentru premiul cel mare rămân doar Miruna și Alina. Fetele au șanse egale. Și pentru că sunt atât de aproape de câștigarea unei sume importante, toți vor să afle ce au de gând să facă cu premiul cel mare. Miruna are deja un plan. Dar e secret, așa că nu poate să vorbească despre el. S-a gândit să-i cumpere bunicii ei cel mai bun aragaz. Pentru Alina întrebarea e grea. N-a avut niciodată atât de mulți bani și nici nu-și poate imagina cum e să ai atâția bani.

La ultima rundă fetele rămase în concurs trebuie să prepare în fix jumătate de oră un desert cu căpșuni. Miruna nu stă prea mult pe gânduri. Înghețata de căpșuni e desertul ei preferat. Pregătește repede compoziția și o toarnă în mașina de înghețată. Alinei îi place spuma de căpșuni. Dar oricât ar fi de bună, spuma e un desert prea simplu ca să câștige concursul. Așa că se hotărăște să facă și niște fursecuri cu ciocolată. Începe cu fursecurile ca să aibă timp să le coacă. Brusc se aud niște sunete care prevestesc un dezastru. Și chiar urmează un dezastru. Mașina de înghețată se strică. Nici măcar nu se mai poate deschide. Adio înghețată! Miruna își dă seama că trebuie să pregătească cât se poate de repede un alt desert. Dar, din păcate, e târziu și mai ales nu mai are căpșuni. Nici măcar o căpșună. Le-a pus pe toate în înghețată. În schimb Alina are o caserolă plină.

Cele două concurente n-au voie să vorbească una ca cealaltă. Alina a pregătit fursecurile, le-a pus în cuptor și e gata să prepare spuma, dar observă cu coada ochiului că Miruna e în încurcătură. Sigur, ar putea s-o ajute pe colega ei oferindu-i o jumătate din căpșunile din caserolă. Să o ajute, să n-o ajute? Ce să facă?Să-i pese? Să nu-i pese? Dacă nu-i pasă, premiul e al ei fără emoții. Și totuși Alina împarte fructele în două farfurii, îi întinde Mirunei o farfurie și cu căpșunile rămase prepară spuma. Minutele trec foarte repede. Tot mai repede. Fursecurile se coc destul de greu. Alina mai are un minut ca să aranjeze desertul pe farfurii pentru cei trei membrii ai juriului. Reușește să termine fix în ultima secundă.

Deserturile, fursecuri cu spumă de căpșuni făcute de Alina și crema de vanilie cu căpșuni a Mirunei, ajung pe masa juriului care trebuie să decidă câștigătorul. Fetele sunt invitate să aștepte într-o cămăruță din apropierea celei în care sunt jurații. Timpul le face în ciudă celor două fete. După ce, în timpul concursului a alergat ca un nebun, se pare că a obosit și abia se mai mișcă.

Juriul deliberează. Nu e ușor să desemneze câștigătorul. E în joc o sumă importantă și e normal ca banii să ajungă la cea mai bună concurentă. Preparatele fetelor sunt gustoase. Dar juriul nu poate să nu ia în considerare și gestul Alinei de a-i sări în ajutor Mirunei. Ați înțeles cine a câștigat concursul, nu-i așa?

sfârșit

 

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *