Alin Gabriel Mareci – 10 ani

— Alo, alo, mă auzi ?

— Da, Matei, ce mai vrei ?

— Mi-a venit cea mai tare idee dintre toate.

— Toate alea prostești.

— Stai ! Ce ? Nuuu ! Mi-a venit ideea de a merge în pizzeria abandonată.

— Știu și eu…

— Și Alex și Fabiana sunt de acord.

— Bine, vin și eu.

— Bun, ne vedem la ora 12:00 seara.

— Stai, tu, o clipă eu nu voi merge la 12 seara într-o pizzerie bântuită, înțelegi ?

— Haide, doar nu vom merge dimineața. Nu ești o fetiță fricoasă, nu ?

— Bine, vin și eu !

— Super ! Ne vedem la ora 12 seara, bine ?

— Of, bine. Pa !

— Pa !

„Ce prieteni cu capu’ mai am și eu. Vai de mine și de mine.”

Și s-a făcut ora 23:44, iar Cristian și-a luat prietenii și au plecat la pizzerie.

— Pizzeria Freddy Ferber, pizza hă !

— Dap, nu știam că o să ajung vreodată aici.

— Nici eu.

— Nic…

— Hai, gata ! Atâta „nici eu”, „nici eu”. Hai, să vedem ce-i aici !

— Da, dar ușa este blocată cu un lacăt, deci nu putem intra, nu ?

— Da, doar că am văzut ieri că are un lacăt, deci mi-am adus un clește.

— Of !

— Wow !

— Adică, îh, uite cum arată și în plus, cum îi cheamă pe roboți ?

— Freddy, Chica, Bonnie, Foxy și în plus sunt din 1980, cum vrei să arate ?

— Da, ai dreptate.

— Hai, nu mai trăncăniți și căutați ceva interesant, dar nu pizza expirată din 1980 ! Bine ?

— Bine !

— Eu o să caut biroul.

— Eu pizza expirată. E mai ușor decât…

— Am găsit ceva.

— Ce ?

— O duzină de pizza expirată.

— Pe bune ?

— Oricum, ce s-a întâmplat cu gardianul ?

— Poate că s-a intoxicat cu pizza expirată.

— Hai, gata, să căutăm ceva !

— Dar eu am găsit !

— Da, cel mai neinteresant lucru, pizza !

— Hai, căutați ceva fain.

— Ne despărțim !

— OK.

— Matei, vino !

— Ce-i ?

— Am găsit biroul !

— Serios ?

— Da, uite !

— Wow !

— Dar Alex și Fabiana unde sunt ?

— A ! se uită prin pizzerie.

— Ok.

— Vezi ce-i prin sertare.

— Desene !

— Atât ?

— Da, în toate sertarele din birou sunt doar desene.

— În afară…

— În afară de ce ?

— În afară de foaia de înscriere la postul de muncă de gardian.

— Aaa.

— Ajutor !!!!

— Ce-a fost asta ?

— A sunat ca vocea lui Alex ?

— Băieți, băieți !

— Fabiana, unde e Alex ?

— Eu și Alex ne uitam la un ventilator și apoi un animatronic l-a prins de picior și l-a omorât.

— Uită-te pe cameră unde sunt roboții !

— Chica e acolo, Freddy acolo, Bonnie acolo și îl mănâncă pe Alex !

— Să văd… Bleah, schimbă pe altă cameră !

— Bun, dar Foxy unde-i ?

— A ? Nu știu !

— Băieți, vine spre noi !

— Fugiți !

— Mersi că ne-ai dus în locul ăsta „fantastic”.

— Taci !

— Uite acolo, un dulap.

— Băieți, unde vă duceți ? Aaa.

— Cred că Foxy a mâncat-o și pe Fabiana, nu ?

— Dap !

— Unde e ieșirea ?

— Stai să caut.

— Pe acolo.

— Cred că doamna Piu vine spre noi !

— Dap, fugi !

— Mai avem.

— Pe acolo și uite-o !

— Hai la mașina ta !

— Nu găsesc cheile.

— Haide.

— Le-am găsit !

— Urcă !

— Dă-i, dă-i, dă-i odată !

— Fiu ! Pa, roboți infernali !

— Matei, vrei să comand pizza ?

— Nu, nu, nu, nu trebuie, mămică ! Am avut un vis despre o pizzerie abandonată.

— Ce ai, ai temperatură ? Deschide geamul.

— M-am săturat să aud toată ziua : „Stați în casă!” și „Spălați-vă pe mâini!”.

— Ai terminat lecțiile online ?

— Da, iar acum joc cu prietenii „Five Nights at Freddy’s” multiplayer.